Eu aduc mai multi bani acasa, deci eu sunt seful!

De câte ori ai auzit asta la cupluri din jurul tău? E adevărat că se întâmpla mai des în generația părinților noștri, dar cred că și astăzi sunt unele case în care auzi versiunea asta.

Și apoi să-ți spun că vreau să încep o serie de articole despre ”șefia” de acasă. Voi detalia în fiecare articol câte o cauză care duce la apariția acestui gen de comportament și cum poți ieși de sub șef, asta dacă nu cumva îți place să fii acolo.

Cum e asta pentru tine?

Un amic de-al meu răspundea când făceau glume prietenii lui că e sub papuc: ”Nici nu știți voi ce cald și bine e acolo!

Azi o să discut cu tine despre un subiect delicat – manipularea de acasă sau cine-i cocoșul din relația ta.

Zilele trecute am ieșit cu niște prieteni care, de relativ puțin timp, formează un cuplu.

M-a distrat, dar m-a și surprins, când i-am văzut că se comportă unul cu celălalt exact ca și un alt cuplu de prieteni de-ai noștri, imediat după ce s-au căsătorit.

Mai exact, se hârâiau din nimicuri și fiecare încerca să-i demonstreze celuilalt că e mai deștept și are dreptate.

Când am văzut asta la prietenii noștri, care erau un cuplu de mai mulți ani și aveau o relație super până când ”s-au luat”, m-am gândit că a dat strechea în ei din cauza stresului cu nunta.

Dar când am văzut asta și la cei doi prieteni care abia se cuplaseră și se comportau exact ca doi proaspăt căsătoriți … m-a cam pus pe gânduri.

Observația mea? Ne comportăm așa atât la începutul relaţiei cât şi atunci când apare o schimbare majoră în cuplu, cum ar fi căsătoria.

Motivul? Echilibrarea energiilor în cuplu și stabilirea ierarhiilor.

De multe ori relaţia de început dintre doi oameni pare a fi un câmp de luptă. Fiecare, fie că recunoaşte sau nu, îşi face planuri, strategii, încearcă să câştige poziţia de şef.

Nu mai zic de faptul că, la căsătorie, apar soacrele care vor şi ele să câştige o poziţie dominantă în noua ierarhie.

Şi de unde lucrurile mergeau bine înainte de pasul decisiv, acum încep să se tulbure apele.

Vreau să-ți spun că prietenii noștri erau gata gata să divorţeze la o lună după nuntă din cauza certurilor cu soacrele.

Şi totul se întâmplă din dorinţa, conştientă sau nu, de a deţine controlul.

Bărbaţii, pentru că fizic sunt în poziţie avantajată, cred că e de la sine înţeles că  ei sunt “şefii”. Dar se înşeală amarnic când cred că au câştigat o bătălie chiar fără să o înceapă.

Şi ce facem noi, femeile, ca să câştigăm controlul? În primul rând, ca într-o bătălie adevărată, nu ne dezvăluim strategia faţă de “duşman”.

Îi trimitem semnale, de cele mai multe ori confuze. Şi cum suntem adevăraţi strategi, mesajele pe care le trimitem îi zăpăcesc cu totul pe bieţii bărbaţi. Simt ei că ceva nu e în regulă, dar nu prea au timp să reacţioneze.

Corect, fetelor?!?

Vorba aia: dacă întrebi o femeie ce are și ea îți răspunde – nimic – ia-ți tălpășița că sigur ceva nu e în regulă acolo.

S-au făcut o groază de studii despre ce anume îți dă poziția de putere într-un cuplu.

Și s-au emis mai multe ipoteze:

1. Deține superioritatea partenerul care vine în cuplu cu mai multe resurse. Resursele sunt ceea ce aduce fiecare în cuplu: bani, o slujbă mai bună, o educație mai bună, carismă, frumusețe fizică, etc.

(De aia am zis la început de bani, banii sunt o resursă prețioasă, nu-i așa??)

2. O altă ipoteză e aceea că deține superioritatea partenerul care are interes mai mic în ceea ce privește menținerea relației.

Ei bine, mie niciuna dintre astea două nu mi se pare că ar surprinde chiar esența. Dar mai există încă o ipoteză care vine din NLP.

3. Se spune că cine manipulează se simte mai slab și are nevoie să dețină controlul. Această ipoteză mie mi se pare cea mai valabilă.

Și face tot posibilul să te manipuleze și să te convingă de faptul că e cel mai tare și are întotdeauna dreptate.

Cel care are încredere în el, în ceea ce simte și multe resurse pe care le aduce în cuplu, nu are nevoie să dețină puterea.

Din păcate, după cum spuneam mai sus, asemenea manifestări, dacă nu sunt întotdeauna un comportament permanent, ci apar atunci când te confrunți cu o schimbare.

Și când intri într-o relație de cuplu, sau când intri într-o căsnicie, este vorba despre o schimbare majoră.

Iar când vorbim de schimbare, toată viața noastră am fost educați să ne fie frică de schimbare.

Prima reacție la frică este manipularea. Fără frică nu există manipulare!

De aceea aceste comportamente se diminuează până la dispariție atunci când relația capătă vechime și nu o mai percepi ca pe o schimbare.

Și ca să nu te las plin de teorii, îți voi spune ce poți face dacă treci printr-o asemenea etapă:

1. Primul pas ar fi să conștientizezi că ești într-o situație de acest gen. Dacă nu o poți face singur, poți întreba un prieten apropiat cum vă vede pe voi ca și cuplu – dacă vă știe de ceva timp cu siguranță a observat schimbarea.

Întrebă-te apoi ce e mai important pentru tine: să deții puterea sau să ai o relație fericită?

2. Dacă la tine se aplică prima ipoteză, caută să redescoperi care sunt resursele cu care a venit în relație partenerul tău.

Am spus ”redescoperi” pentru că exact acestea sunt și motivele pentru care te-ai îndrăgostit de acea persoană. Că doar ești destul de super-mega-special/specială ca să te îndrăgostești de cineva la fel de tare ca și tine, nu?!?

Întrebă-te apoi dacă sunt mai importante resursele tale sau ale lui/ei? Întreabă-te ce e mai important pentru tine: să fii singur cu resursele tale sau să ai o relație fericită?

3. Dacă la tine se aplică a doua ipoteză, adică dacă deții puterea, întrebă-te ce câștigi din acea relație și cât va mai dura până când partenerul tău își va da seama că pentru tine acestă relație nu e chiar așa de importantă.

Dacă la tine se aplică a doua ipoteză și te simți dominat, eu nu prea cred că ai ce căuta acolo. Dar asta cred eu!

Întrebă-te apoi ce e mai important pentru tine: să ai o relație sau să ai o relație fericită?

4. Iar dacă la tine se aplică cea de-a treia ipoteză și esti manipulat, ține minte că doar cei slabi manipulează căci altfel nu au cum să dețină controlul.

Întrebă-te apoi ce anume l-a făcut pe partenerul tău să se simtă slab? Poate că așa e el în realitate și atunci ai de luat o decizie. Sau este doar felul lui de a răspunde la stres și atunci poți avea o direcție de lucrat.

Toate acestea îți vor da niște indicii dar, cum se prea poate ca nimic din ceea ce se întâmplă să nu fie real…

Și încă ceva – unii dintre noi ne hârâim din pură plăcere. La aștia nu se aplică niciuna dintre ipoteze. E doar plăcere!

Use it or throw it!

Cu mult drag,

Alina